CSS, prescurtarea de la Cascading Style Sheets, sunt etichete folosite pentru formatarea paginilor web (de exemplu formatare text, background sau aranjare in pagina, etc.).

Beneficiile sintaxei CSS sunt:

formatarea este introdusa intr-un singur loc pentru tot documentul
editarea rapida a etichetelor
datorita introducerii intr-un singur loc a etichetelor se obtine o micsorare a codului paginii, implicit incarcarea mai rapida a acesteia

Sintaxa CSS este structurata pe trei nivele:
nivelul 1 fiind proprietatile etichetelor din documentul HTML, tip inline
nivelul 2 este informatia introdusa in blocul HEAD, tip embedded
nivelul 3 este reprezentat de comenzile aflate in pagini separate, tip externe

Cea mai mare importanta (suprascrie orice alt parametru) o are sintaxa de nivelul 1 iar cea mai mica importanta o are cea de nivelul 3.

Folosirea unui fisier extern sau nivel 3 care sa contina comenzi CSS este foarte practic deoarece poate fi utilizat in mai multe situatii (mai multe fisiere HTML pot folosi acelasi fisier extern CSS) eliminand timpul necesar introducerii codului corespunzator in fiecare pagina si totodata editarea lor intr-un singur loc pentru mai multe fisiere.
Extensia acestor fisiere este .css.
Legatura paginilor HTML cu fisierele extene CSS se face prin introducerea urmatoarei linii:


Atributele indica urmatoarele: rel - fisierul este tip styleshhet
type - tip text ce contine comenzi CSS
href - fisierul sau adresa fisierului CSS.

Comenzile de nivel 2 sau embedded sunt cele gazduite oriunde intre perechea de etichete si conform sintaxei:


Unde style -specifica unde incepe si unde se termina blocul CSS iar type este folosit pentru a ascunde de browserele vechi, care nu cunosc sintaxa CSS, continutul blocului style.

Comenzile CSS de nivel 1 sau inline sunt cele mai folosite, ele suprascriind orice alte comenzi CSS. Sunt amplasate in interiorul etichetelor HTML aflate in zona BODY si au sintaxa:

...textul sau obiectul asupra caruia este aplicat codul CSS...


id si class sunt comenzi care dau unei formatari CSS un nume. Se folosesc atunci cand dorim sa aplicam un style de formatare unei anume zone. Pentru compatibilitate cu versiunile anterioare de browsere numele asociate zonelor nu vor contine caracterul _.

Elementul id se aplica unui style de format o singura data sau la o singura eticheta HTML, plasandu-se un nume acelui style. Acest element necesita existenta comezilor CSS in zona HEAD sau intr-un fisier extern.

Exemplu: folosirea elementului id







Text albastru introdus prin id "albastru"

Text negru



Elementul class se similar cu id dar spre deosebire de acesta poate fi folosit de mai multe ori sau pentru zone mai mari. Ca si la id necesita existenta comezilor CSS in zona HEAD sau intr-un fisier extern.

Exemplu: folosirea elementului class







Primul text rosu introdus prin class "rosu"

Text negru

Al doilea text rosu introdus prin class "rosu"




Aceste elemente specifica argumentul fontului care se asociaza unui element HTML fiind incluse ori in zona HEAD ori in interiorul etichetei dorite.
In cazul de fata se remarca asemanarea cu eticheta font din HTML care accepta argumentele type, style, size si weight.

3.1 font-family
font-family este de fapt o lista de fonturi din care browserul va folosi in ordinea in care le recunoaste (primul folosit va fi primul din lista, daca nu este recunoscut il foloseste pe al doilea si tot asa mai departe). Este recomandat ca ultima pozitie din lista sa fie un font generic (de exemplu serif, sans-serif sau monospace).
In situatia in care numele fontului este format din doua cuvinte se incadreaza intre ghilimele duble pentru ca browserul sa le interpreteze impreuna.

Exemplu: CSS introdus in HEAD aplicat etichetei p. Browserul nu recunoaste primele doua fonturi din lista, folosindu-l pe al treilea







Text scris cu cu fontul Arial

Text negru

Text scris cu cu fontul Arial




Exemplu: acelasi exemplu dar CSS introdus in eticheta p din HTML






Text scris cu cu fontul Arial

Text negru

Text scris cu cu fontul Arial




3.2 font-size
Este parametrul prin care stabilim dimesiunea fontului, exprimat in pixeli (px), puncte (pt), keywords sau procente. Are o functionare asemanatoare cu eticheta .

Exemplu: CSS introdus in HEAD aplicat etichetei p, dimensiunea exprimata in pixeli







Text scris cu font de 20px

Text negru



Pentru dimensiunea exprimata in puncte folosim acelasi exemplu inlocuid px cu pt.

Dimensiunea exprimata prin keywords foloseste cuvinte in loc de cifre. Sapte cuvinte inlocuiesc dimensiunile de la 1 la 7 de la veche eticheta FONT FACE din HTML.

CSS keyword numar FONT size
xx-small 1
x-small 2
small 3
medium 4
large 5
x-large 6
xx-large 7

Pentru verificare se poate folosi exemplul anterior in care se inlocuieste 20px cu unul din cuvintele de mai sus.

Procentele sunt o alta valoare pe care o poate lua font-size. Aceasta modalitate poate fi vizualizata diferit de browsere diferite.
Ca verificare folositi acelasi exemplu schimband 20px cu 200%.

3.3 font-style
font-style este folosit pentru a adauga caracteristica italica fontului. Poate lua valorile normal si italic.


3.4 font-weight
font-weight este paramerul care stabileste grosimea caracterului putand lua valorile numerice de la 100 la 900 sau BOLD, BOLDER, LIGHTER.


3.4 Compunerea stilurilor
Stilurile prezentate anterior pot fi folosite simultan in interiorul aceeasi etichete fiind despartite de caracterul ; (punct si virgula).

Exemplu: folosirea unui stil compus aplicat etichetei p







Text scris cu Arial, 20px, italic, 800

Text negru



4.1 Aliniere
text-align pozitioneaza pe orizontala obiecte (de exemplu text sau imagini) si admite valorile left, right si center ca si eticheta align din HTML.

In continuare este prezentat ca exemplu codul folosit in HEAD, aplicat etichetei p:


Exemplu: prin intermediul lui div aplicam stilul pecentru imaginii si textului








Text neformatat
Text formatat




vertical-align este folosit pentru alinierea pe verticala a obiectelor dintr-un tabel si poate lua valorile: top, middle si bottom.
In exemplul de mai jos este creat clasa sus care va putea fi aplicat elementelor ale tabelului


float este folosit pentru alinierea textului cu imaginile si poate avea valorile: left si right. In functie de valoarea aleasa imaginea va fi aliniata in partea opusa a paginii.

Exemplu: cream clasa auto si o aplicam inaginii







Textul se aliniaza la dreapta, iar poza la stanga datorita clasei "auto".



4.2 Tabulare
text-indent este folosit pentru alinierea textului in interior avand valori exprimate in inci (in), centimetri (cm) sau pixeli (px).
In exemplul de mai jos text-indent este aplicat etichetei p deplasand textul cu 10 pixeli in interior


4.3 Decorare
text-decoration adauga sublinierea sau taierea blocului text asociat si poate avea valorile underline, line-through sau none.

Exemplu: stilul asociat etichetei p este prezentat in HEAD






Text normal

Text subliniat




4.4 Culoare
color defineste culoarea textului dintr-o zona sau intraga pagina.

Exemplu: stilul asociat etichetei p este prezentat in HEAD






Text normal

Text albastru




4.5 Stiluri pentru legaturi
In HTML culoarea legaturilor poate fi stabilita prin atributele LINK, ALINK si VLINK declarate in interiorul etichetei BODY.
Acelasi lucru si chiar mai mult poate fi realizat folosind sintaxa CSS.

Exemplu






Text normal
link catre exemplul 4_4



a defineste stilul general pentru legatura
a:link defineste stilul legaturii nevizitate
a:visited defineste stilul legaturii vizitate
a:active defineste stilul legaturii active (nu prea se foloseste)
a:hover defineste stilul cand mouse-ul este deasupra legaturii

Background culoare sau imagine poate fi definita pentru intreaga pagina, o celula a tabelului sau pentru text.

5.1 Culoare de fond
background-color defineste culoarea de fond si poate fi asociat oricarei etichete HTML.

Exemplu: definim un stil pentru intreg BODY si un altul pentru eticheta p






Text normal

Text cu background rosu




5.2 Imagine de fond
Imaginile pot fi folosite ca fundal in spatele intregii pagini, a unui obiect sau a textului.
background-image asociaza o imagine ca fundal unui obiect.

Exemplu: definim un stil pentru eticheta p






Text normal

Text cu imagine de fond




5.3 Repetare
Functie de dimensiunile obiectului caruia ii sunt asociate imaginile de fond se repeta pe orizontala si verticala.
Repetarea poate fi controlata prin parametrul background-repeat care poate lua valorile:
repeat-x imaginea se repeta pe orizontala
repeat-y imaginea se repeta pe verticala
no-repeat imaginea nu se repeta

Exemplu: imaginea nu se repeta sub eticheta p






Text normal

Text cu imagine de fond




5.4 Pozitia
In mod normal imaginea de fundal incepe din coltul stanga sus al obiectului asociat, dar acest lucru poate fi controlat prin comanda CSS background-position.
Sunt acceptate doua valori:
in prima pozitie poate fi: top, center, bottom, percentage sau pixel
in a doua pozitie poate fi: right, center, left, percentage sau pixel

Exemplu: imaginea de fundal este asociata etichetei BODY fiind amplasata top si center, fara repetare






Text normal



6.1 list-style-type
Folosind eticheta ol din HTML cream liste ordonate sau numerotate. Adaugand comenzi CSS in zona HEAD putem adauga pe langa numere si cifre sau alte simboluri. Browserul Netscape nu permite asocierea comenzilor CSS decat pentru eticheta li.

Sintaxa este:


valoarea poate fi:
valoare disc
disc disc
circle cerc
square patrat
decimal numere intregi
lower-roman numere romane, caractere mici (i, ii, iii, iv)
upper-roman numere romane, caractere mari (I, II, III, IV)
upper-alpha litere mari (A, B, C, D)
lower-alpha litere mici (a, b, c, d)
none nimic

Exemplu: lista ordonata folosind marcaje cu litere mici






Necesar materiale:

caramida

ciment

ipsos





6.2 list-style-image
In afara simbolurilor de marcaj prestabilite cunoscute de browser pot fi folosite si imagini prin comansa CSS list-style-image. Imaginile sunt introduse prin adresa url().

Exemplu: lista ordonata folosind ca marcaj imaginea punct.gif






Necesar materiale:

caramida

ciment

ipsos






Fiecare element este incadrat intr-o caseta care este compusa din urmatoarele elemente:



marginea (margin) este spatiul exterior chenarului pana la celelalte elemente
chenarul (border) este o bordura care inconjoara elementul
completarea (padding) stabileste distanta dintre continut si chenar
continutul include informatia utila (text, tabele, imagini, formulare, etc.)

Originea elementului este considerat coltul din dreapta sus fata de care se vor raporta toate dimensiunile prezentate in continuare.

7.1 width si height
Latimea si inaltimea unui element sunt stabilite in HTML prin atributele width si height. Aceste atribute pot fi adaugate sau suprascrise prin comenzi CSS.

Exemplu: folosind comenzi CSS modificam dimensiunile originale ale imaginii










7.2 padding si margin
padding stabileste distanta dintre obiect si chenar simultan pentru toate laturile. Distantele pot fi stabilite si individual folosind padding-top, padding-bottom, padding-left sau padding-right.

margin stabileste distanta dintre chenar si celelalte obiecte din pagina simultan pentru toate laturile. Distantele pot fi stabilite si individual folosind margin-top, margin-bottom, margin-left sau margin-right.

Valorile pentru padding si margin pot fi exprimate in: px (pixeli), in (inci), pt (puncte) sau cm (centimetri).

Exemplu: folosind comenzi CSS imaginea este pozitionata la 100px fata de latura stanga si 25px fata de latura de sus










7.3 border
Netscape si Internet Explorer afiseaza diferit chenarele. Comanda CSS pentru definirea chenarului este border avand proprietatile asociate width, style si color. Pentru a fi siguri ca aceste proprietati functioneaza atat in Internet Explorer cat si in Netscape trebuie sa declaram pentru border cel putin width si style.

border-width stabileste grosimea chenarului si poate fi exprimata in px (pixeli), pt (puncte), cm (centimetri) sau in (inci).

border-style stabileste tipul chenarului si poate fi dotted, dashed, solid, double, groove, ridge, inset si outset.

border-color stabileste culoarea chenarului si poate fi exprimata prin valoare hexazecimala sau in cuvinte.

Exemplu: definim noua clase utilizand proprietatile border-width border-style si border-color






border-width: 2px; border-style: dotted; border-color: red;


border-width: 3px; border-style: dashed; border-color: blue;


border-width: 2px; border-style: solid; border-color: green;


border-width: 3px; border-style: double; border-color: black;


border-width: 2px; border-style: groove; border-color: silver;


border-width: 3px; border-style: ridge; border-color: lime;


border-width: 2px; border-style: inset; border-color: yellow;


border-width: 3px; border-style: outset; border-color: aqua;


border-width: 2px; border-style: hidden; border-color: olive;





Pozitionarea permite asezarea unui obiect intr-un anume loc folosind coordonatele. Totodata obiectele pot fi pozitionate pe straturi diferite, unul deasupra celuilalt.

Atat pozitionarea absoluta (ASOLUTE) cat si cea relativa (RELATIVE) folosesc proprietatile LEFT si TOP exprimate in px (pixeli), in (inci), pt (puncte), ems, procentaje sau cm (centimetri).

8.1 Pozitionare absoluta plaseaza obiectul in pagina exact in locatia data de left si top. Astfel poate fi creat un element liber fata de celelalte din pagina. Obiectul poate fi orice, de exemplu text sau imagine.

Exemplu: am aplicat pozitionarea absoluta etichetei h4





Text 1

Text 2




8.2 Pozitionare relativa este pozitia normala pe care o ocupa un element, dupa elementele anterioare si inaintea celor urmatoare. Poate fi deplasat fata de aceasta pozitie folosind proprietatile left si top.

Exemplu: am folosit doua obiecte unul pozitionat absolut celalalt relativ






Pozitionare absoluta, independent de celelate obiecte din pagina

Text
Pozitionare relativa, dupa "Text"




8.3 Pozitionarea tridimensionala
Elementele sunt pozitionate pe ecran pe o suprafata bidimensionala dar pot fi asezate si unul deasupra celuilalt, intr-o stiva utilizand un indicativ (index-z) incepand cu 0, urmatorul 1 si tot asa in continuare. Elementul cu indexul cel mai mare este asezat deasupra.

Exemplu: am folosit doua obiecte unul pozitionat absolut celalalt relativ